Având in vedere situația critica de lungă durată de pandemie și consecințele acesteia, Conducerea FNSAA, pentru a acorda un suport metodic militanților Federației, intenționați să aducă la sufletul și inima efectivului sindical esența Platformei Congresului VIII al FNSAA astăzi dăm startul ciclului de studiere, promovare si comentarii pentru fiecare teză a Platformei.

Vom începe cu un scurt istoric la Teza Nr.1: „Congresul VIII al FNSAA „Agroindsind” trebuie să reconfirme cursul strategic al FNSAA, orientat spre modernizarea, reformarea, adaptarea sindicatului „Agroindsind” la condițiile actuale. Curs declarat de congresul III extraordinar al FNSAA, susținut de congresele ulterioare, în special de congresul VII al Federatiei”.

După destrămarea URSS, Republica Moldova, a luat cursul demontării sistemului politic și social-economic totalitar, extra centralizat cu sistemul de proprietate obștească asupra mijloacelor de producție, concomitent de orientare socială. S-a orientat spre tranziția la sistemul politic democratic, economie de piață, sistemul mixt de proprietate asupra mijloacelor de producție (accent pe proprietatea privată), diversitatea formelor de organizare a muncii, etc…

• La finele anilor 90, sec. XX, în cadrul modelului acceptat de privatizare, majoritatea colhozurilor, întreprinderilor de stat au fost înlocuite cu forme private de proprietate și organizare a muncii.
• Din punct de vedere economic, societatea agroindustrială a fost divizată, preponderent, în trei categorii: proprietari ai obiectelor de producere (întreprinderi, fabrici, depozite, etc), proprietari de cota-parte a gospodăriilor agricole de tip sovietic (terenuri, tehnică agricolă, clădiri, etc.) și pe parcurs angajații – proprietari ai propriei forță de muncă (sezonieri, zilieri, muncitori). Ca urmare a acestei divizări, în unitățile economice s-a schimbat și caracterul intereselor acestor trei categorii de subiecți la capitolul distribuirii veniturilor întreprinderii. Proprietarii obiectelor industriale, în comun cu așa zișii lideri (care au consolidat terenuri agricole, tehnica, etc.), tind spre îmbogățire prin evitarea achitării salariilor decente, manipulări cu impozitele, etc. și angajații, deseori și foștii sau actualii proprietari ai terenurilor agricole cu salarii mici sau în plic, uneori neachitate la timp, tind spre așteptări fără limită că interesul lor va fi soluționat în maniera sovietică: de șefi, politici, Centru, etc. Sindicatele de la unitățile de producție/moștenitorii sindicatelor din URSS, neconștientizând adecvat radicalizarea situației social economice și politice, continuau realizarea misiunii sale de pe timpuri cu aceleași metode de activitate, care, desigur, nu puteau îmbunătăți situația membrilor de sindicat.

Nu aveau o viziune clară cum de acționat în noile condiții nici structurile sindicale ierarhice. Însă, pentru majoritatea organelor de conducere a sindicatelor de nivel raional și republican, devenise clar – Sindicatele actuale, după formă și conținut, nu pot răspunde adecvat provocărilor timpului. Sindicatul necesită a fi reformat, transformat. Dar pentru aceasta era nevoie de o nouă politică sindicală, metode adecvate și sindicaliști capabili de a realiza această reformă prin acțiuni concrete de promovare a drepturilor și intereselor membrilor de sindicat, organizațiilor sindicale.

• Plenara Comitetului Central al Sindicatului din Agricultură și Industria Alimentară din mai 1995 a declarat și a argumentat necesitatea reformării sindicatului agroindustrial. Iar perioada 1995-1997 a fost consacrată discuției ample și profunde pe interiorul întregului sindicat, orientate spre căutarea în comun a noii paradigme de activitate a sindicatelor, care a finisat cu convocarea Congresului III extraordinar al FNSAA „Agroindsind”. Congres, care a oficializat politic cursul la reformarea radicală a sindicatului agroindustrial.
• E de menționat că acest curs a fost „plămădit” de peste 400 de lideri sindicali de toate nivelele a sindicatului agroindustrial în cadrul unui nou tip de instruire interactivă – seminarul săptămânal „Sindicatul ieri, azi mâine”, organizat pe parcursul a 4 luni ale anului 1997. Seminarul respectiv a fost realizat prin metode active de formare/cercetare. Acest seminar a produs de fapt o „revoluție” în mințile formabililor – convingeri de necesitatea reformării radicale a sindicalismului moldovenesc, a pus bazele noilor cunoștințe/abilități de activitate și a schițat principalele documente pentru Congresul III al FNSAA.
• Pornind de la ideea că sindicatul din sectorul agroindustrial trebuie să se renască simultan în mințile, inima sindicaliștilor și în acțiunile sindicale de „zi cu zi”. În fața Sistemului Educațional „Agroindsind” a fost pusă sarcina de extindere a rețelei de formare sindicala până la fiecare membru de sindicat, având ca scop formarea noilor convingeri sindicale, cunoștințe și modalități de activitate orientate spre acțiuni concrete – îndreptate spre promovarea cu înverșunare a drepturilor și intereselor membrilor de sindicat în raport cu noul tip de angajatori și stat înstrăinat de necesitățile vitale ale cetățenilor.
• De fapt, Congresul III extraordinar al FNSAA a reușit să dea startul debutului sindicatului pornit pe calea reformării. Activitatea ulterioară a FNSAA, pe parcursul următorilor cinci ani, a fost caracterizată de un avânt sindicalist înflăcărat: Consolidarea Sindicatelor, afirmarea în multe sindicate a relațiilor oficiale Sindicat-Angajator, materializate în CCM performante, Acțiuni de protest organizate la nivel central cu obținerea îndeplinirii revendicărilor înaintate, etc…
• În acest timp crește rolul și autoritatea Federației în raport cu structurile statale și patronatul din ramură. FNSAA „Agroindsind” devine protagonist sindical în zona Sindicatului Internațional UIF in spațiul post sovietic. De fapt FNSAA devine, pentru câțiva ani, Centru Educațional pentru sindicatele din acest spațiu post sovietic (În FNSAA cred că cineva mai ține minte acele vremuri).
• Însă, realizarea dinamică a cursului reformator al FNSAA a fost curmată de evenimente provocate de un amestec fără precedent de tip ”hibrid” a politicului și patronilor, în mișcarea sindicală din Moldova. În consecința acestor acțiuni, de la Federația noastră au fost „rupte” majoritatea sindicatelor din industria alimentară și câteva Uniuni Teritoriale, fără a întimpina mare rezistență din partea organelor de conducere a sindicatelor vizate, fapt ce a confirmat încă odată că adevărata maturizare a sindicatelor constituie un proces anevoios și de durată…
• Așadar perioada 2004-2007, pentru FNSAA, o putem caracteriza printr-o „hărțuială” politică de către stat, imixtiune brutală din partea patronilor respectivi în favoarea unor forțe sindicale de nivel național, obscure de atunci și desigur  printr-un comportament conformist al unor  lideri sindicali, care au încurajat fenomenul dat. Ca urmare mișcarea sindicalistă din Moldova a fost supusă unui declin în reformarea sindicală, consecințele căruia le simțim astăzi mai pronunțat ca oricând.

După reintegrare, FNSAA s-a ales cu o situație deformată pe interior din punct de vedere a sindicalismului. Lovitura a fost dată „mortal”. S-a pierdut nu numai din timpul reformei, ci s-a irosit aproape toată experiența acumulată anterior, încrederea de a mai schimba ceva. Deși următoarele congrese V, VI, VII au declarat continuarea cursului reformator luat de Congresul III extraordinar  al Federației , în virtutea unor fenomene obiective și în special subiective, FNSAA „Agroindsind” revine cu greu la starea de spirit  sindicalist trăită la finele anilor 90 începutul anilor 2000.

 Va urma.

Conducerea FNSAA „Agroindsind”

Se propune Președinților UT, Colaboratorilor Aparatului Central, Liderilor Sindicatelor afiliate direct, care vor utiliza textele publicate în cadrul acestui ciclu, să se expună si sa sugereze idei de promovare, implementare a Platformei propuse.